Care e lectia?

Nu stiu ce trebuie sa invat din asta. De ce oare unui om senin, ne-crizat, nepanicos, i sa da cu ciocanul in cap spunandu-i-se ca doar 1% dintre copiii normali se nasc cu insuficienta tricuspidiana? Statistic, am sanse 1/26 ca bb sa se nasca cu Down. Nu inteleg ce vrea Dumnezeu sa invat din asta. Dupa ce mi l-a dat sa mi-l ia? De ce? Ca sa invat sa-L pretuiesc mai mult? Ca sa ma rog mai mult? Dar oare daca ma rog doar in momentele de disperare nu-i fatarnicie? E corect asa?... nu... Ma invart pe toate partile. Copilul asta e unul foarte dorit, foarte asteptat si foarte iubit inca din prima secunda. Pe undeva sper sa fie sanatos psihic, fizic, astept sa ne echilibram, sa treaca perioada asta de asteptare pana la amniocenteza.
Mare minune sa se nasca un copil sanatos!

Concluzii la sfarsit de etapa

La prima sedinta cu parintii, ni s-a spus ca vor face performanta cu copiii. In sinea mea am ras, ce performanta poti face cu 20 de copii de 3 ani? Acum, dupa 4 ani de cand au incaput aceasta minunata calatorie, imi dau seama ca au ajuns departe copiii astia teribil de faini: nu se cearta, sunt competitivi, ambitiosi, frumosi pe dinauntru, dezinvolti, tin unii la altii si la educatoare, civilizati. Ma bucur ca Matei a avut sansa sa se dezvolte in acest colectiv.